Unde pleaca marea in timpul refluxului ?? In timpul refluxului apa nu dispare, ci se deplaseaza de pe o parte pe alta a suprafetei terestre. Acest fapt se întâmpla deoarece apa oceanelor este atrasa de Gravitatia Lunii. Gravitatia este forta care face ca obictele sa cada pe sol când sunt aruncate in sus – gravitatia Pamantului atrage obictele. In acelasi mod gravitatia Lunii atrage apele oceanice spre ea. Apele oceanice orientate spre Luna se umfla in directia acesteia. O umflare similara a apelor are loc pe cealalta parte a Pamantului. Pe tarm , in zona umflarii apelor , apare fluxul. Intre aceste zone , apa are un nivel mai scazut , constituind un reflux. La fiecare 24 de ore , pe suprafata Pamantului se succed doua umflari si doua retrageri – deci doua fluxuri si doua refluxuri. De ce este sarata apa marii ?? Datorita sarii! Sarurile din mare au fost spalate din solul si rocile Pamantului de catre apa de ploaie si transportate de parauri , râuri si mare. Procentul de saruri dizolvate in apa mari variaza usor de la un ocean la altul., dar este cuprins intre 33 si 38 la mie. O cantitate mare (85 %) din aceste saruri sunt reprezentate de sare (clorura de sodiu) , de tipul celei folosite in alimentatie. Celelalte 15 la suta sunt alte saruri si elemente, printre care chiar si aur , dar in cantitati extrem de mici. Pentru a demonstra salinitatea marii, se fierbe un litru de apa marina pana la evaporare completa . In vas va ramane aproximativ 33 de grame de sare solida. Clorura de sodiu e importanta in hrana . Alte saruri sunt minerale din mare , cum ar fi cele ale fosforului si azotului care sunt cruciale pentru pesti care traiesc in mare. Cum apar pesterile ? O pestera se formeaza prin eroziunea rocii si generarea unui spatiu gol larg. Pesterile de pe continente apar prin actiunea chimica a apei de ploaie. Pesterile marine sunt frecvente in locuri unde valurile se sparg de coaste, in special daca ele sunt alcatuite din roci de diferite duritati. Valurile sunt foarte puternice si presiunea lor poate misca rocile. Acest lucru este frecvent când valurile transporta nisip si pietris. Ca urmare, pârtile moi ale stâncilor sunt spalate mai rapid decât cele dure si apar pesterile. Pesterile terestre se pot forma in diferite roci, dar apar in general in calcare. Dioxidul de carbon din atmosfera se dizolva in apa de ploaie , care devine un acid slab. Când ploaia cade pe calcar , dizolva roca. Apa patrunde in subteran prin crapaturile rocile si genereaza in mii de ani o pestera. Ce sunt luminile nordice ? Luminile nordice sunt lumini multicolore in miscare , observabile pe cerul noptii in regiunile nordice ale globului. Lumini sudice similare se vad in Antartica. Luminile sunt cauzate indirect de Soare. Atmosfera externa Soarelui genereaza vântul solar , care poarta particule cu incarcatura enegica mare. Ocazional , flacarile solare parasesc astrul , determinând intensitatea vântului si eliberând mai multe particule. Particulele sunt atrase de magnetismul terestru si se deplaseaza spre acesta . Magnetismul este mai puternic la cei doi poli si aici vântul solar si particulele se întâlnesc cu gazele din atmosfera pe care la fac sa straluceasca. Cat de cald este in interiorul unui vulcan ? In interiorul vulcanului trebuie sa fie suficient de cald pentru a topi rocile , deoarece lava care iese din vulcan reprezinta rocile topite., lichide. In interiorul spatiilor si tunelelor prin care se misca lava spre suprafata , caldura este incredibila. Lava rosie , fierbinte iese in general din vulcan la o temperatura situata intre 920 si 1220 grade C. Lava poate curge rapid din crater si poate traversa distante mari pana ce sa se raceasca. Adânc , sub suprafata rece a scoartei Pamantului, se gaseste un strat numit manta , de unde provine majoritatea magmei. Acest strat este ca un cazan urias încalzit de straturile interne. Temperatura atinge 4300 grade C in stratul cel mai intern numit nucleu si se aceste spre suprafata. Ce cauzeaza cutremurele ? Cutremurele se produc când presiunile enorme ce iau nastere in interiorul pamantului devin mai mari decât rezistenta rocilor. Ca urmare , roca se tensioneaza si se sparge. Unele roci sunt nerezistente , presiunea eliberandu – se prin sparturi continue. Putem observa ca rocile s-au deplasat , dar nu se produce cutremur. Unde rocile sunt mai rezistente , presiune creste pana se produce spartura insotita de un cutremur. Cu cat timpul de acumulare a presiunilor este mai lung si energie stocata in roci este mai mare, cu atât mai mare va fi spartura si mai puternic cutremurul. Se produc anual aproximativ 500000 de cutremure., dar unele sunt atât de slabe încât trec neobservate. Altele produc unde de soc atât de mari , încât se propaga in interiorul Pamantului pana la mai mult de o zi. Pestera Ursilor < Cea mai spectaculoasa din punct de vedere fosilifer.Se gaseste la marginea satului Chisinau,comuna Pietroasa,judetul Bihor. Pestera a fost descoperita în anul 1975,ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran în timpul lucrarilor de exploatare a calcarului în cariera de la Chisinau.În putul deschis a coborât minerul Traian Curta care a parcus galeria de acces pâna la Sala Mare.Prima exploatare completa a fost realizata la 20 septembrie 1975 de catre cercul de speologi amatori “Speodava” din orasul dr.Petru Groza. La16 iunie 1980,pestera intra în circuitul turistic al tarii ca cea dintâi cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale.Recunoscându-se valoarea exceptionala a pesterii,cercetatorii geologi din Bucuresti si Cluj-Napoca,în colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea,mineri din Maramures,muncitori din orasul dr.Petru Groza si din Oradea,un specialist în corpuri de iluminat din Timisoara au colaborat si au realizat, la Pestera Ursilor amenajarile turistice ,luând în acelasi timp masuri specifice de protectie. La intrarea în pestera s-a construit un frumos pavilion cu trei etaje,cuprizând casa de bilete,sala de asteptare,un muzeu speologic si ghiseu cu obiecte artizanale,carti. Galeriile pesterii au forma aproape rectilinie sunt dispuse pe doua etaje,însumând o lungime de 1500 m.Nivelul superior fosil are o lungime de 488 m si este amenajat pt. circulatia turistica,iar cel inferior,temporar activ,lung de 521 m, este declarat rezervatie stiintifica Traseul turistic propiu-zis ofera vizitatorilor chiar de la intrare,posibilitatea de a admira o extraordinara gama de formatiuni stalactitice si stalagmitice,variate ca marime si forme,baldachine si gururi.Formatiuni stalactitice cum sunt aici,asa numitele baldachine,ce pot fi întâlnite în putine pesteri din lume dau un aspect fermecator pesterii.Atmosfera de basm este întregita de stalagmitele fosile,extrem de dantelate si având grosimi de peste 1m,de stalactitele excentrice,foarte rare, provocate de deplasarea coloanelor de picaturi alimentare, de stalactitele de tip “macaroane” ori de depunerile numite “vermiculatii”,printre cele mai frumoase aflate în pesterile din România. Diversitatea stalagmitelor sub forma de statuete,pagode animale-fabuloase-lasa câmp liber imaginatiei fiecarui vizitator. “Mastodontul”, “Draperiile din Galeria Ursilor”, “Portalul” “Pagodele”, “Lacul cu nuferi” sunt numai câteva din frumusetile create de natura din pestera. Vizita începe în Galeria Ursilor sau Galeria Oaselor, care adaposteste 1500 de piese 140 de cranii si numeroase culcusuri ale ursului de pestera.Pe peretii acestor galerii se observa zgârieturi adânci lasate de labele ursilor,a caror disparitie misterioasa s-ar datora,dupa unele presupuneri, încalzirii climei,izbucnnirii unei epidemii sau,poate,unui cataclism natural care ar fi blocat iesirile pesterii. Acest urs a disparut cu mai bine de 15000 ani în urma,atingea frecvent 3 m lungime. La capatul galeriei urmatoare, “Emil Racovita” se afla un schelet întreg de urs expus,în pozitia în care l-a suprins moartea. Fosilele altor animale disparute în urma cu mai multe zeci de mii de ani ( o specie de capra neagra, ibexul, leul si hiena de pestera) descoperite aici,suscita interesul specialistilor. Galeria “Emil Racovita” este o galerie împodobita cu numeroase stalagmite, domuri, bazine cu apa, mii de stalactite. Galeria are peretii distantati la 10 –15 m iar bolta ei se situeaza la peste 10 m înaltime. A treia galerie ce poate fi vizitata este Galeria Lumânarilor, unde te întâmpina o adevarata padure de stalagmite de un alb imaculat si neatins de mâna omului.La capatul acestei galerii, poteca turistica îsi face cu greu loc prin desimea concretiunilor si, prelungita cu un tunel articial,lung de 16m,razbate în cele din urma la suprafata, încheind astfel traseul vizitabil al pesterii.Traseul subteran este parcurs în 45 minute. Temperatura în pestera oscileaza tot anul în jur de 10 grade.